CAB, decizie în dosarul ‘experților’ care ar fi trecut ‘din pix’ un teren în proprietate privată: Un notar, o avocată și un executor judecătoresc, printre inculpați 

Curtea de Apel București a dispus începerea judecății în dosarul DNA Constanța în care sunt inculpați notarul Andrei Anghel, executorul judecătoresc Iulian-Ilie Coșoreanu, avocata Crina Raluca Mărginean și inginerul cadastru Maria-Elena Cruțescu. Judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea rechizitoriului, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală. Decizia nu este definitivă și deja a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție și Coșoreanu și Mărginean.

Hotărârea permite trecerea dosarului către judecarea acuzațiilor, dacă va fi menținută după soluționarea contestației. În această etapă, instanța verifică legalitatea procedurilor, fără să stabilească vinovăția celor patru, potrivit informațiilor publicate pe portalul instanțelor de judecată.

În centrul dosarului se află 296 de metri pătrați de teren din proprietatea Municipiului București, evaluați de anchetatori la peste 180.000 de euro. Procurorii susțin că terenul ar fi fost inclus în proprietatea executorului și a avocatei printr-o succesiune de documente cadastrale, o încheiere notarială de rectificare și modificarea cărții funciare.

Rechizitoriul anonimizat, consultat de ȘTIRIPESURSE.RO, descrie cum proprietatea executorului și a avocatei ar fi crescut, în două etape, de la 659 la 955 de metri pătrați. Diferența de 296 de metri pătrați ar proveni din terenul municipal învecinat, care făcea obiectul unor demersuri de restituire începute cu decenii înainte.

Proprietatea ar fi crescut în două etape: de la 659 la 724 mp, apoi la 955 mp

Un detaliu important din actul de acuzare este că modificarea din noiembrie 2019 nu ar fi fost primul demers de extindere a suprafeței înscrise în acte.

Potrivit procurorilor, în 2018 fusese deja operată o majorare de aproximativ 10%, de la 659 la 724 de metri pătrați. DNA susține că această primă modificare ar fi inclus 65 de metri pătrați din terenul învecinat.

Anchetatorii arată că, ulterior, cei doi proprietari nu mai puteau utiliza aceeași procedură pentru alte majorări succesive:

„După primul demers de modificare în plus a suprafeței terenului lor (…) în cursul anului 2018, când s-a operat o majorare de suprafață de 10 procente, respectiv de la 659 mp la 724 mp, și-au dat seama că nu mai pot recurge la alte modificări similare, graduale.”

În 2019 ar fi urmat o altă cale: o încheiere notarială de rectificare și completare, care modifica suprafața din actele anterioare de la 659 la 955 mp. Raportată la suprafața inițială, creșterea era de aproape 45%.

Prin același document, suprafața celor cinci construcții ar fi fost majorată de la 305 la 582 de metri pătrați, toate fiind prezentate ca locuințe.

Un plan cadastral ar fi justificat actul notarial, apoi actul notarial ar fi justificat cadastrul

Încheierea de rectificare și completare a fost emisă de notarul Andrei Anghel la 28 noiembrie 2019, după o cerere înregistrată cu șase zile înainte.

DNA susține că documentul s-ar fi bazat pe un plan de amplasament și delimitare întocmit în fals de inginerul cadastru. Ulterior, încheierea notarială ar fi fost folosită pentru o nouă documentație cadastrală și pentru modificarea cărții funciare.

Procurorii descriu astfel circuitul documentelor:

„Strategia de eludare a legii de către inculpați a constat în faptul că inculpatul ANGHEL ANDREI a emis încheierea de rectificare nr. 47/28.11.2019, având la baza exclusiv planul de amplasament și delimitare a imobilului întocmit în noiembrie 2019 de către inculpata C.M.E., ca numai după o lună, aceasta din urmă să emită o documentație cadastrală (…) urmare a încheierii notariale cu pricina, astfel că actele lor s-au justificat unele prin altele.”

Documentația a fost depusă la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 3 la 4 decembrie 2019. În ultima zi a anului, 31 decembrie, a fost emisă încheierea prin care s-a modificat cartea funciară.

Potrivit acuzațiilor, registratorul și asistentul registrator ar fi fost determinați să emită actul din culpă. Ei nu se numără printre cele patru persoane trimise în judecată în acest dosar.

Extrasul de carte funciară care ar fi arătat diferența nu a fost solicitat

Un alt element reținut de DNA privește documentele verificate înaintea emiterii încheierii notariale. Procurorii susțin că proprietarii nu au depus un extras de carte funciară pentru informare, iar notarul nu l-a solicitat și nici nu l-a obținut el însuși.

Un asemenea document ar fi arătat că, în acel moment, în cartea funciară figurau deja 724 mp de teren și 305 mp de construcții. În schimb, prin încheierea din noiembrie 2019 ar fi fost rectificate acte mult mai vechi. DNA menționează documente din 1940, 1978 și 1991, despre care susține că au fost modificate „în substanța lor”.

Distincția este esențială pentru acuzație: procurorii consideră că procedura de rectificare ar fi fost utilizată pentru modificarea dreptului de proprietate, depășind corectarea unor erori materiale.

„Aceste proceduri remediu nu pot afecta natura, obiectul actului sau conținutul raporturilor juridice dintre părți”, se arată în rechizitoriu.

Două certificate fiscale, emise la patru minute distanță

Actul de acuzare descrie și obținerea unor documente fiscale care indicau suprafețe diferite ale construcțiilor.

La 22 noiembrie 2019, ora 13:09, ar fi fost emis un certificat de atestare fiscală în care terenul figura ocupat de construcții pe 305 mp. Patru minute mai târziu, la 13:13, un alt certificat indica o suprafață ocupată de construcții de 581,52 mp.

„Practic inculpați au jonglat cu cererile după bunul lor plac până au obținut rezultatul dorit”, susțin procurorii.

DNA leagă aceste demersuri de proiectul imobiliar avut în vedere de proprietari. Potrivit anchetatorilor, suprafețele declarate ale terenului și construcțiilor puteau influența documentele urbanistice ulterioare și dimensiunea investiției: tipul construcției, înălțimea permisă, procentul de ocupare a terenului și coeficientul de utilizare a terenului.

Acestea sunt concluziile acuzării, care urmează să fie examinate în proces.

Gardul comun și femeia care a așteptat 21 de ani un răspuns

În rechizitoriu apare și explicația pentru care cele două proprietăți puteau fi prezentate drept un singur amplasament: erau cuprinse într-o împrejmuire comună.

Procurorii susțin că această situație ar fi fost exploatată pentru includerea terenului municipal în documentația proprietății private. Existența gardului exterior nu însemna însă, în interpretarea DNA, că proprietarii dețineau întregul teren din interior.

„Inculpații – laolaltă, au speculat faptul că cele două imobile erau îngrădite printr-un gard comun”, se arată în actul de acuzare.

Terenul învecinat avea, în același timp, o istorie de revendicare începută în anii ’90. Una dintre persoanele care solicitaseră restituirea depusese notificări în baza Legii nr. 10/2001, dar a murit în noiembrie 2022, fără ca acestea să fie soluționate în timpul vieții sale.

Procurorii critică explicit această întârziere:

„Este greu de înțeles cum notificările formulate în temeiul Legii nr.10/2001 (…) încă din anul 2001 nu au fost soluționate în timpul vieții acesteia, deși a așteptat 21 de ani.”

Potrivit DNA, întârzierea administrației ar fi favorizat exploatarea situației juridice incerte. Ancheta penală nu stabilește însă, prin ea însăși, cine era îndreptățit la restituirea terenului.

Prejudiciu de peste 180.000 de euro. Ce urmează în dosar

DNA a calculat un prejudiciu de 855.052 de lei, echivalentul a 180.193 de euro, reprezentând valoarea celor 296 de metri pătrați care ar fi fost scoși din proprietatea Municipiului București. Aceeași sumă este considerată folosul necuvenit obținut de executor și de avocată.

Municipiul București s-a constituit parte civilă, iar procurorii au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpaților. Rechizitoriul a fost întocmit la 11 decembrie 2025, cei patru fiind trimiși în judecată în stare de libertate.

Notarul este acuzat de abuz în serviciu, executorul și avocata de instigare la abuz în serviciu, iar inginerul cadastru de complicitate la abuz în serviciu, în formele reținute de procurori.

Noua decizie privește verificarea legalității dosarului în camera preliminară. Contestația formulată împotriva acesteia urmează să fie soluționată de Înalta Curte.

Stabilirea faptelor și a eventualei răspunderi penale aparține instanței, iar toate cele patru persoane beneficiază de prezumția de nevinovăție.

NOTĂ: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.