AUR, vândut la bucată familiei Păcuraru
Maricel Păcuraru este un mogul de televiziune cu un instinct fin pentru oportunitate. De-a lungul carierei sale, a știut întotdeauna să se alinieze acolo unde bate vântul puterii și al banilor. Iar când AUR a crescut spectaculos în sondaje și a început să primească subvenții publice substanțiale, Păcuraru a identificat rapid o oportunitate de afaceri pe care nu o putea rata.
Relația dintre Maricel Păcuraru și George Simion depășește orice logică jurnalistică normală. Un om de presă serios, care se respectă, menține distanța față de un partid pe care îl acoperă editorial. Oferă drept la replică tuturor actorilor politici relevanți. Nu devine portavocea exclusivă a unui singur lider. Păcuraru a ales o cu totul altă cale: a devenit, practic, departamentul de propagandă al lui Simion, în schimbul unor beneficii pe care reporterii și analiștii politici le-au catalogat drept o relație simbiotică cu tentă financiară.
Televiziunea lui Păcuraru a funcționat ca un amplificator neobosit al mesajelor lui Simion, atacând sistematic adversarii politici ai liderului AUR, îngropând știrile negative despre partid și construind, zi de zi, cultul personalității liderului. Contra acestor servicii, fluxuri financiare — directe sau indirecte, prin publicitate, prin contracte de consultanță, prin alte mecanisme — au mers dinspre ecosistemul AUR spre ecosistemul Păcuraru.
Familia Păcuraru, în sens extins — colaboratorii apropiați, firmele asociate, rețeaua de interese construită în jurul televiziunii — a devenit unul dintre principalii beneficiari ai ascensiunii AUR. Nu prin merit democratic, nu prin contribuție la cauza națională, ci prin proximity la putere și prin servicii de propagandă prestate loial.
Această transformare a AUR dintr-un partid în afacere de familie — familia Simion și familia Păcuraru contopindu-se într-un singur complex de interese — este, poate, cea mai crudă batjocură adusă sutelor de mii de români care au crezut că votează pentru o schimbare autentică.
